Codul de etică

Preambul

(1)    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca asigură un mediu academic liber de ingerinţe politice, religioase şi de statut socio-economic, exceptând constrângerile de natură ştiinţifică, legală şi etică.

(2)    Principiile de morală şi etică întrunite în prezentul cod sunt destinate reglementării relaţiilor dintre membrii comunităţii academice precum şi a relaţiilor membrilor comunităţii academice cu instituţiile şi persoanele juridice sau fizice din afara sa. Codul etic este asimilat unui contract moral între fiecare membru al comunităţii universitare şi comunitatea universitară ca întreg.

(3)    Codul nu se substituie legislaţiei şi regulamentelor interne şi nici nu poate contraveni acestora. Codul de etică este anexă şi completează este parte integrantă a Cartei Universităţii, respectă prevederile sale şi esteobligatoriupentrutoţimembriicomunităţiiacademice.

(4)    Membrii comunităţii academice sunt obligaţi să respecte codurile deontologice profesionale, legislaţia specifică învăţământului, Codul muncii şi toate celelalte dispoziţii legale care reglementează activitatea educativ-profesională şi de cercetare.

Art.1. Dispoziţii generale

(1) Codul de etică şi deontologie universitară cuprinde ansamblul de idealuri, valori, principii, norme morale şi reguli pe care şi le însuşesc şi consimt să le aplice în activitatea curentă membrii comunităţii universitare şi care reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se desfăşoară activitatea din USAMVCN.

(2) Codul de etică universitară reprezintă ghidul de integritate academică ce contribuie la formarea şi menţinerea unui mediu universitar bazat pe competenţă, competiţie şi cooperare, la evaluarea transparentă şi corectă a studenţilor, personalului didactic şi de cercetare, personalului didactic auxiliar şi personalului administrativ.

(3) Codul de etică are la bază reglementările Legii educației naționale nr. l/2011, având caracter obligatoriu conform Art. 130, alin. 1.

(4) Dispozițiile prezentului Cod nu trebuie interpretate în sensul restrângerii unor drepturi conferite expres prin lege sau prin contractul colectiv de muncă.

Art. 2.

(1) Codul de etică şi deontologie universitară al Universităţii are drept principal scop:

  1. a) apărarea dreptului fundamental la educaţie de calitate;
  2. b) respectarea obligaţiilor profesionale ale membrilor comunităţii academice;
  3. c) apărarea demnităţii şi a prestigiului învăţământului universitar românesc şi ale Universităţii.

(2) În activitatea de învăţământ, cercetare şi consultanţă universitatea furnizează servicii specializate studenţilor şi societăţii, fără nici un fel de discriminare.

(3) Relaţiile dintre membrii comunităţii universitare şi beneficiarii serviciilor acordate trebuie să aibă la bază încrederea în probitatea profesională şi morală a cadrelor didactice, de cercetare şi a personalului administrativ.

(4) Această încredere obligă membrii comunităţii academice ca, de-a lungul întregii lor cariere, să asigure şi să menţină la cel mai înalt nivel performanţele şi conduita lor profesională şi personală, să-şi actualizeze cunoştinţele şi competenţele profesionale permanent în sfera lor de activitate.

(5) USAMVCN garantează menţinerea standardelor profesionale la cel mai înalt nivel posibil, în scopul asigurării dreptului la educaţie de calitate, prin supravegherea respectării de către membrii comunităţii academice a îndatoririlor profesionale şi a eticii universitare, precum şi prin apărarea prestigiului, onoarei şi demnităţii profesionale.

(6) În situaţiile în care pentru rezolvarea unei situaţii soluţia nu este prevăzută în normele legale, membrii comunităţii academice trebuie să ia o decizie concordantă cu etica universitară şi să-şi asume responsabilitatea.

(7) Principiile fundamentale în baza cărora se desfăşoară activitatea universitară sunt următoarele: libertatea academică; autonomia personală; dreptatea, echitatea şi onestitatea intelectuală; profesionalismul şi meritul; transparenţa; calitatea; colaborarea profesională.

Art. 3. Libertatea academică

(1) Libertatea academică presupune dreptul fiecărui membru al comunităţii academice de a-şi exprima deschis opiniile ştiinţifice şi profesionale, în cadrul cursurilor, seminariilor, conferinţelor, dezbaterilor dar şi al lucrărilor elaborate, susţinute sau publicate.

(2) Membrii comunităţii universitare trebuie să evite lezarea libertăţii celorlalţi, să manifeste respect mutual pentru diferenţele individuale inerente, imparţialitate şi colaborare în mediul lor de activitate, să dea dovadă de integritate, onestitate şi responsabilitate în toate acţiunile lor.

(3) Este încurajat parteneriatul intelectual şi cooperarea în domeniul didactic şi de cercetare, dar şi abordarea critică, indiferent de opiniile politice sau de credinţele religioase.

(4) Orice membru al comunităţii universitare trebuie să evite lezarea libertăţii celorlalţi, pe baza respectului.

(5) Libertatea academică nu poate fi îngrădită decât în condiţiile legii.

(6) Se interzice manipularea, îndoctrinarea, educarea dogmatică în interiorul spaţiului universitar şi, prin aceasta, încălcarea dreptului studenţilor, al cadrelor didactice sau al cercetătorilor la libertatea de gândire, exprimare şi la formarea ştiinţifică.

(7) Contravin principiilor codului etic al Universităţii:

  1. a) orice discriminare bazată pe sex, religie, origine, naţionalitate, rasă etc.;
  2. b) propaganda cu caracter politic şi prozelitismul religios în interiorul sau în legătură cu acţiuni ale Universităţii;
  3. c) promovarea în spaţiul universitar sau în asociere cu acţiunile Universităţii a unor doctrine sau idei cu caracter extremist – misoginism, feminism, rasism, xenofobie, fascism, comunism etc.;

d) defăimarea Universităţii de către membrii comunităţii academice;

  1. e) atacurile personale sau afirmaţiile defăimătoare la adresa membrilor comunităţii academice;
  2. f) încercările de rezolvare prin mass-media a conflictelor sau nemulţumirilor personale, înainte de demersurile de rezolvare a lor în cadrul comunităţii academice;
  3. g) formularea în faţa studenţilor a unor comentarii lipsite de respect la adresa pregătirii profesionale a unui coleg;
  4. h) formularea în faţa studenţilor a unor comentarii cu privire la ţinuta morală sau a unor aspecte ce ţin de viaţa privată a unui coleg;
  5. i) sfătuirea studenţilor să nu urmeze un curs al unui coleg;
  6. j) formularea repetată de plângeri sau sesizări vădit neîntemeiate la adresa unui coleg;
  7. k) nerespectarea confidențialității privind situaţia şcolară, socială, medicală a oricărui student.

Art. 4. Autonomia personală

(1) USAMVCN asigură exercitarea dreptului de a concepe, modifica, extinde sau perfecţiona programele de studiu şi de cercetare, în conformitate cu legislaţia în domeniu şi Carta universitară.

(2) Fiecărui membru al comunităţii universitare i se garantează dreptul de a lua şi aplica decizii în privinţa propriei cariere academice şi profesionale.

(3) Fiecare membru al comunităţii academice este liber să-şi exprime ideile şi părerile în orice domeniu, să contribuie la progresul social sau să participe la acţiuni politice şi religioase, în calitate de persoană privată.

(4) Universitatea cultivă un mediu propice pentru dezbatere, competenţă şi competitivitate.

(5) Fiecare membru al comunităţii academice îşi asumă, la nivelul său, răspunderea pentru calitatea procesului educaţional, asigurându-se că întregul conţinut al materialului predat este actualizat, reprezentativ şi adecvat nivelului la care se situează disciplina în planul de învăţământ.

(6) Constituie încălcări ale libertăţii individuale atacurile la persoană, jignirile sau brutalităţile de ori ce fel, încălcarea libertăţii personale a altui membru al comunităţii, nerespectarea confidenţialităţii legate de probleme de viaţă socială sau privată.

Art. 5. Dreptatea, echitatea şi onestitatea intelectuală

(1) Onestitatea relaţiei cadru didactic – student este fundamentul misiunii educaţionale a USAMVCN.

(2)     Cadrele didactice demonstrează respectul pentru studenţi ca indivizi şi aderă la propriile roluri de formatori intelectuali şi consilieri, prin cultivarea unui comportament academic, asigurând evaluarea corectă a studenţilor, în raport cu adevăratele merite ale acestora.

(3)     Membrii corpului academic trebuie să evite orice exploatare, hărţuire sau discriminare a studenţilor şi trebuie să protejeze libertatea academică a acestora.

(4) Membrii comunităţii universitare trebuie să promoveze egalitatea de şanse privind accesul la studii şi la programele de studiu, la angajare şi promovare, să contribuie la eliminarea conflictelor de interese, prin prevenirea şi combaterea oricărei forme de corupţie, favoritism şi nepotism, precum şi a persecuţiei de orice fel.

(5) Comportamentul studenţilor în cadrul procesului de învăţământ, cât şi în afara acestuia, trebuie să fie decent, politicos şi respectuos, faţă de colegi, faţă de cadrele didactice şi alte persoane angajate în universitate, cât şi faţă de alte persoane care vin în contact cu comunitatea universitară.

(6) Constituie încălcări ale Codului de etică și deontologie universitară orice acţiune sau faptă a studenţilor sau personalului angajat care aduce prejudicii imaginii şi prestigiului Universităţii şi ale corpului său profesoral.

(7) În sfera relaţiilor cadru didactic – student constituie încălcări ale obligaţiei de integritate următoarele fapte:

  1. a) condiţionarea sau influenţarea evaluării studentului prin orice alte mijloace sau criterii decât cele profesionale, prevăzute de regulamente;
  2. b) comportamentul inadecvat, hărţuirea pe motive politice, de rasă, religie, sex, orientare sexuală, origine naţională, statut marital, handicap şi/sau condiţie medicală, vârstă, cetăţenie sau alte motive arbitrare sau personale;
  3. c) abuzul de putere sau autoritate al cadrului didactic pentru a influenţa raţionamentele, conştiinţa sau exprimarea opiniei unui student din motive arbitrare sau personale;
  4. d) existența unei relaţii extraprofesionale, de orice tip, care periclitează integritatea procesului educaţional.

(8) Integritatea academică a studenţilor presupune evitarea oricăror fapte sau acţiuni care ar prejudicia evaluarea corectă şi riguroasă a cunoştinţelor (fraudarea sau încercarea de fraudare de orice tip a examenelor) sau ar împiedica buna desfăşurare a procesului de învăţământ, prin deteriorarea, distrugerea deliberată, înlocuirea aparaturii, materialelor didactice, a cărţilor şi revistelor de specialitate sau a informaţiilor din sistemul electronic.

(9) Depunerea referatelor/articolelor ştiinţifice/lucrării de licenţă/proiectului de diplomă/disertaţie şi a tezei de doctorat presupune automat asumarea de către autor a răspunderii privind originalitatea conţinutului.

(10) Depunerea referatelor, articolelor ştiinţifice, a lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau a tezei de doctorat presupune atât forma tipărită şi legată cât şi forma electronică; forma electronică va fi folosită în scopul verificării de către profesori, recenzori sau comisiile de finalizare a studiilor a originalităţii conţinutului;

(11) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie şi de doctorat răspund în mod solidar cu autorii de originalitatea conţinutului acestor lucrări.

(12) Fraudarea sau încercarea de fraudare de orice tip a examenelor pe parcursul studiilor universitare se sancţionează cu eliminarea de la proba de evaluare respectivă, avertisment scris şi exmatriculare.

(13)          Fraudarea sau încercarea de fraudare, inclusiv prin plagiat, a examenelor de finalizare a studiilor (licenţă, master, doctorat) se sancţionează cu eliminarea din examenul respectiv, interzicerea repetării examenului pe o anumită perioadă, respectiv anularea diplomei de absolvire şi a titlului conferit, dacă fapta este constatată după eliberarea diplomei.

(14)          În caz de plagiat sau prezentarea de date false în cadrul lucrărilor de finalizare a studiilor, îndrumătorul unei astfel de lucrări este sancţionat prin avertisment scris, diminuarea salariului şi prin suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenţă în cazul în care abaterea s-a realizat prin neatenţie, sau prin destituirea din funcţia de conducere din învăţământ şi desfacerea disciplinară a contractului de muncă în cazul în care abaterea a fost făcută repetat sau cu premeditare, cu sau fără obţinerea de foloase necuvenite.

Art. 6. Conflictul de interese

(1) Conflictul de interese apare atunci când interesele personale, directe sau indirecte, ale unui membru al comunităţii academice intră în conflict cu obligaţiile care decurg din statutul său ori sunt de natură să afecteze independenţa şi imparţialitatea necesară îndeplinirii acestor obligaţii.

(2)     Se consideră a fi în situaţie de conflict de interese:

  1. a) un membru al comunităţii universitare participă oficial la negocieri comerciale cu firme sau organizaţii în care are interese materiale;
  2. b) o persoană din Universitate rezolvă cereri, ia decizii sau participă la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
  3. c) o persoană participă la evaluarea unor proiecte de cercetare în care are calitatea de membru al echipei de cercetare sau de colaborator la realizarea altor proiecte cu unul sau mai mulţi parteneri din proiectul evaluat;

(3)               Persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul III, inclusiv, nu pot ocupa concomitent funcţii astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi universitate.

(4)               Nu pot fi numite în comisii de doctorat, comisii de evaluare şi nu pot fi implicate în procedurile de concurs persoane ale căror decizii afectează:

a) soţii, rudele sau afinii până la gradul III inclusiv

  1. b) persoane cu care s-au aflat/se află în raporturi comerciale sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură,

c) persoane aflate într-o funcţie de conducere ierarhică superioară;

  1. d) persoane cu care se află într-o relaţie contractuală directă sau prin societăţi comerciale la care deţin părţi sociale cu unul sau mai mulţi candidaţi la concurs;

(5)     Persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul III, inclusiv, persoanelecares-auaflat/seaflăînraporturicomerciale,precumşipersoanelecareseaflă

 

într-o relaţie contractuală directă sau prin societăţi comerciale la care deţin părţi sociale nu pot fi în relaţie de conducător de doctorat – doctorand îndrumat.

(6)               Pentru evitarea conflictelor ce decurg din interese materiale, se recomandă ca membrii comunităţii universitare să nu desfăşoare activităţi profesionale de liberă practică, care se află în concurenţă cu cele ale unităţilor de profil din USAMVCN.

(7)               Conflictul de interese poate exista atât în relaţiile cu studenţii (examene, premii, burse de orice fel), cât şi în relaţie cu alţi membri ai comunităţii academice: comisii de promovare, activitate de cercetare (doctorat, granturi etc.), premii, burse, angajări, mobilităţi naţionale sau internaţionale.

(8)               În orice situaţie de conflict de interese, persoana în cauză are obligaţia de a aduce aceasta la cunoştinţa conducerii structurii universitare implicate şi de a se abţine de la implicarea în luarea oricărei decizii în care ar putea genera sau ar putea sugera un conflict de interese.

Art.7.

(1) Se consideră forme grave de corupţie:

  1. a) traficarea examenelor de orice fel (admitere, licenţă, absolvire, rezidenţiat, examene pe parcurs, doctorat etc.);
  2. b) vânzarea, cumpărarea sau substituirea de lucrări scrise, proiecte etc. în scopul însuşirii nemeritate a proprietăţii intelectuale;
  3. c) solicitarea de către membrii personalului universitar de bani sau bunuri în schimbul unor favoruri academice, mituirea sau tentativa de mituire, precum şi cointeresarea sub orice alte forme;
  4. d) solicitarea unor servicii personale, de orice tip, de la persoane care sunt sau urmează să fie în proces de evaluare, angajare sau promovare, precum şi oferirea unor astfel de servicii în schimbul bunăvoinţei.
  5. e) obţinerea pentru sine sau pentru altcineva de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în mod direct sau indirect, prin folosirea sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii deţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării şi nedestinate publicităţii;

(2) Sunt interzise şi condamnate: impostura, dezinformarea, calomnierea, denigrarea publică a programelor şi persoanelor din universitate de către membrii propriei comunităţi academice.

(3) Sunt descurajate şi considerate indezirabile comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsa de amabilitate, superficialitate, plafonare, dezinteresul faţă de misiunea şi nevoile Universităţii precum şi indiferenţa sistematică faţă de cererile studenţilor, ale cadrelor didactice şi ale personalului administrativ sau auxiliar.

(4)               Universitatea consideră dezirabile atitudinile de apreciere şi recunoştinţa faţă de colegii merituoşi, empatia, compasiunea, sprijinul faţă de cei aflaţi în nevoie, amabilitatea, politeţea, altruismul, înţelegerea, solidaritatea şi solicitudinea faţă de toţi membrii comunităţii academice.

(5) Totodată, se descurajează şi se consideră indezirabile comportamentele care denotă invidie, cinism, vanitate, lipsă de amabilitate, dezinteres.

(6) Comunitatea universitară este recunoscătoare tuturor membrilor care se dedică creşterii prestigiului Universităţii, profesiei şi învăţământului universitar românesc, precum şi celor care în situaţii de crize majore sau calamităţi, sunt dispuşi la autosacrificiu.

Art. 8. Activitatea de cercetare ştiinţifică

(1) USAMVCN promovează cercetarea ştiinţifică de calitate şi onestă, cu respectarea tuturor normelor naţionale şi internaţionale, care asigură recunoaşterea meritelor, originalitatea şi probitatea oricărei cercetări.

(2) Universitatea încurajează şi sprijină activitatea de publicarea, brevetarea şi transferul tehnologic al rezultatelor valoroase obţinute în cercetarea ştiinţifică.

(3) Prin structurile sale cu rol în evaluarea şi supravegherea eticii în cadrul proiectelor de cercetare, Universitatea este responsabilă de dimensiunile etice ale activităţilor de orice fel şi ale cercetărilor efectuate în cadrul său.

(4) Universitatea asigură respectarea normelor speciale de etică în activitatea de cercetare efectuată prin experimente desfăşurate pe animale.

(5)              Cercetările întreprinse respectă principiul beneficiului imediat sau potenţial pentru societate, principiul bunăstării colective şi individuale, ţinând însă cont de eventualele repercusiuni asupra mediului, indivizilor şi societăţii.

(6) În activitatea de cercetare ştiinţifică, integritatea presupune:

  1. a) acceptarea şi menţionarea ca autori ai unei opere doar a persoanelor care au participat efectiv la elaborarea ei;
  2. b) indicarea sursei din care a fost preluată o idee, o expresie, un rezultat al unei cercetări anterioare.
  3. c) recunoaşterea explicită a contribuţiei oricărei persoane care a participat în mod real la o activitate de cercetare. În situaţia în care contribuţia a constat doar într-o activitate de supervizare sau consiliere, nu este necesară o recunoaştere formală a contribuţiei. În aceste cazuri însă se recomandă includerea unei formule de mulţumire;
  4. d) respectarea a destinaţiei fondurilor alocate unui proiect de cercetare.
  5. e) sursele de finanţare care au stat la baza unei cercetări vor fi menţionate în publicaţiile în care s-au materializat rezultatele cercetării;
  6. f) respectarea normelor speciale de etică referitoare la cercetarea efectuată pe subiecţi umani sau prin experimente desfăşurate cu ajutorul animalelor şi a oricăror altor elemente ce ţin de etica cercetării;
  7. g) activitatea de cercetare trebuie să se desfăşoare în spiritul și cu respectarea eticii ecologice și biologice (bioetică).

 

Art. 9. Proprietatea intelectuală

(1) USAMVCN apără dreptul de proprietate intelectuală.

(2)     Toţi cei care au participat la diferite stadii ale cercetării, ale cărei rezultate devin publice, trebuie menţionaţi, în spiritul onestităţii profesionale, al recunoaşterii şi al recunoştinţei. Universitatea trebuie să asigure tuturor cercetătorilor, inclusiv studenţilor implicaţi în activitatea de cercetare, recunoaşterea dreptului de proprietate intelectuală.

(3)     Beneficiile şi recompensele trebuie acordate tuturor celor care se află la originea proprietăţii intelectuale.

Art. 10. Abateri

(1) Constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară:

  1. a) plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori;
  2. b) confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
  3. c) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare.

                                                                                                                                                          

Art. 11. Încălcări ale eticii cercetării ştiinţifice

(1) Constituie încălcări ale eticii cercetării ştiinţifice:

  1. a) frauda în ştiinţă: acţiunea deliberată de confecţionare, falsificare, plagiere sau înstrăinare ilicită a rezultatelor cercetării ştiinţifice;
  2. b) confecţionarea de date: înregistrarea şi prezentarea unor date imaginare, care nu sunt obţinute prin aplicarea metodele de lucru folosite în cercetare;
  3. c) falsificarea: măsluirea materialelor de cercetare, a echipamentelor, proceselor sau rezultatelor, omiterea unor date sau rezultate de natură a deforma rezultatele cercetării;
  4. d) plagiat: însuşirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie proprie;
  5. e) conflict de interese: situaţia de incompatibilitate în care se află o persoană care are un interes personal, ce influenţează imparţialitatea şi obiectivitatea activităţilor sale în evaluarea, monitorizarea, realizarea şi raportarea activităţilor de cercetare; interesul personal include orice avantaj pentru persoana în cauză, soţul/soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv sau pentru instituţia din care face parte.

(2)     Abaterile prevăzute în prezentul articol se sancţionează cu suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de concurs, de doctorat, de master sau de licenţă, destituirea din funcţia de conducere, monitorizare sau control avută în momentul constatării faptei, anularea concursului obţinut pe baza acestor fraude, respectiv desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

 

Art. 12. Activitatea administrativă

(1) Integritatea în activitatea administrativă presupune desfăşurarea corectă a tuturor procedurilor de selecţie, alegere sau numire a personalului care asumă responsabilităţi de ordin administrativ şi a tuturor procedurilor de lucru din activitatea administrativă (gestionarea bunurilor, achiziţii, secretariat, întreţinere etc.).

 

(2) În activitatea administrativă, integritatea presupune:

a) desfăşurarea corectă a tuturor procedurilor de selecţie, alegere sau numire a personalului care asumă responsabilităţi de ordin administrativ. Este interzisă primirea, acceptarea, cererea, darea sau oferirea de bani, bunuri sau orice alte foloase ori favoruri în schimbul sprijinirii ocupării unei poziţii administrative sau în schimbul unei evaluări preferenţiale.

b) îndeplinirea cu bună credinţă şi în folosul Universităţii a oricărei responsabilităţi administrative.

c) în momentul transferului unei responsabilităţi administrative, predecesorul are obligația de a pune la dispozitia succesorului toate instrumentele, informaţiile şi elementele, aduse la zi, necesare preluării imediate a acestei responsabilităţi.

d) furnizarea de informaţii corecte către conducerea Universităţii şi către toate structurile îndreptăţite să le ceară.

e) în cazul în care o persoană se afla în imposibilitatea de a-și îndeplini în mod corespunzător atribuţiile administrative încredinţate, este obligată de a informa superiorii că este în incapacitatea de a duce la îndeplinire atribuțiile încredințate

Art. 13. Profesionalismul şi meritul

(1)   USAMVCN asigură recunoaşterea, pe bază de criterii bine definite, a meritelor personale şi colective, care conduc la împlinirea menirii sale instituţionale.

(2) Singura ierarhizare calitativă acceptabilă în universitate este cea a profesionalismului şi meritului.

(3) Pentru cadre didactice şi cercetători, profesionalismul şi meritul se stabilesc după prestigiul adus instituţiei şi specialităţii în care lucrează, calitatea şi actualitatea cursurilor, a seminariilor şi a lucrărilor practice, a activităţii de îndrumare a studenţilor, cantitatea şi calitatea publicaţiilor ştiinţifice, granturile de cercetare şi dezvoltare individuale şi instituţionale câştigate şi implementate, implicarea în dezvoltarea facultăţii şi Universităţii, evaluarea din partea studenţilor, programul de studiu, rezolvarea problemelor studenţilor.

(4) Pentru studenţi, profesionalismul şi meritul se stabilesc în contextul unor criterii de evaluare a performanţelor la cursuri, clinice, seminarii şi lucrări practice, la examene pe parcursul studiilor, cercuri studenţeşti, la concursuri profesionale, la examenele de finalizare a studiilor, implicarea în cercetare şi publicaţiile proprii, precum şi implicarea în viaţa asociativă şi acţiuni civice.

(5) Pentru personalul auxiliar şi personalul administrativ, profesionalismul şi meritul se stabilesc în funcţie de gradul, complexitatea, calitatea şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu stabilite în fişa postului.

(6) Pentru persoanele cu funcţie de conducere sau care au calitatea de membrii ai structurilor de conducere, criteriile de profesionalism şi merit se referă mai ales la managementul eficient al resurselor, crearea şi menţinerea standardelor profesionale şi morale ridicate în instituţie, aplicarea cu rigurozitate a reglementărilor legale şi instituţionale şi a normelor etice, evaluarea din partea reprezentanţilor studenţilor, a subordonaţilor, a autorităţilor statului în domeniu, etc.

Art. 14.

(1) Constituie încălcări ale Codului de etică al Universităţii următoarele:

  1. a) evaluarea competenţei profesionale prin alte criterii decât calitatea activităţii didactice, performanţa ştiinţifică, rezultatele profesionale, meritul etc.;
  2. b) nerecunoaşterea meritelor unei persoane de către colegi, şef de catedră, conducerea Universităţii etc.;
  3. c) împiedecarea promovării, a susţinerii doctoratului, a realizării de granturi, publicaţii ştiinţifice, de către colegi sau structuri ierarhice din universitate.

Art. 15. Transparenţa

(1) USAMVCN respectă principiul transparenţei tuturor categoriilor de informaţii care interesează membrii comunităţii universitare, potenţialii candidaţi, absolvenţii, instituţiile cu care colaborează şi publicul larg, asigurând o informare consistentă şi corectă. Prin aceasta este facilitată egalitatea de şanse în competiţie şi asigurarea accesului echitabil la resursele Universităţii.

(2) Este interzisă ascunderea, falsificarea sau denaturarea informaţiilor la care au dreptul membrii comunităţii academice şi publicul larg.

(3) Criteriile de selecţie pentru ocuparea posturilor didactice, de cercetare şi administrative trebuie precizate cu rigurozitate şi claritate, fiind respectate prevederile legale şi fiind asigurată publicitatea acestora.

(4) Studenţii şi ceilalţi beneficiari ai procesului formativ şi ştiinţific au dreptul la informaţii clare despre criteriile de evaluare la examene, colocvii, chiar de la începutul procesului didactic, precum şi la explicaţii privind calificativele obţinute.

(5) Toţi membrii comunităţii academice au datoria şi obligaţia morală de a aduce la cunoştinţa conducerii Universităţii sau a Comisiei de etică universitară orice caz, act sau fenomen de încălcare a normelor morale şi etice cuprinse în prezentul Cod, aceasta constituind o acţiune benefică, de instaurare a unui climat de încredere şi de stimulare în activitate, un mod sigur de creştere a prestigiului întregii comunităţi academice.

Art. 16. Calitatea serviciilor

(1) În activitatea de învăţământ, cadrele didactice trebuie să furnizeze servicii de educaţie specifice domeniului lor de activitate la un nivel înalt de calitate, în conformitate cu legea şi cu regulamentele Universităţii.

(2) În activitatea de cercetare ştiinţifică trebuie respectate regulile de bună practică specifice domeniului (reguli de bună practică de laborator, reguli de bună practică în studiul clinic), legislaţia privind protecţia animalelor supuse experimentelor ştiinţifice şi legislaţia privind protecţia mediului.

(3) În activitatea administrativă şi de management trebuie respectate regulile de asigurare a calităţii pe care universitatea şi le-a asumat prin aderarea la sistemul de certificare ISO.

Art. 17. Colaborarea profesională

(1) Membrii comunităţii universitare trebuie să colaboreze pentru buna desfăşurare a

activităţii profesionale, în interesul furnizării de servicii de calitate studentului şi publicului interesat, precum şi în interesul dezvoltării Universităţii şi învăţământului universitar.

(2) Colaborarea se realizează pe baza principiului colegialităţii, în cadrul relaţiilor profesionale ce se stabilesc în universitate sau cu partenerii acesteia, în cadrul îndeplinirii activităţilor desfăşurate conform profesiunii, funcţiei didactice, postului şi funcţiei de conducere.

Art. 18. Dispoziţii finale

(1) Membrii comunităţii academice răspund disciplinar pentru nerespectarea Codului de etică al Universităţii şi a regulamentelor universitare, precum şi pentru orice fapte săvârşite în universitate sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale USAMVCN.

(2) Orice comportament al unui membru al comunităţii academice care încalcă prevederile prezentului Cod de etică, poate face obiectul unei reclamaţii sau sesizări privind încălcarea eticii universitare.

(3) Analizarea şi soluţionarea cazurilor de sesizări şi reclamaţii referitoare la etica universitară se realizează de către Comisia de etică universitară, în conformitate cu Regulamentul acesteia precum și a dispozițiilor prevăzute în legea educației naționale nr. 1/2011.

(4)     În cazul constatării încălcării regulilor normelor de etică universitară, Comisia de etică universitară este abilitată să propună Rectorului, Consiliului de administrație sau Decanului, după caz, Senatului Universităţii aplicarea sancţiunilor stabilite de legislaţia în vigoare.

(5)     Nicio persoană care a fost sancţionată pentru încălcarea Codului etic nu poate ocupa posturi în structurile de conducere ale Universităţii.

(6)     Prezentul Cod face parte integrantă din Carta Universităţii.

(7)     La momentul intrării în vigoare a prezentului cod orice dispoziție contrară se abrogă.

Prezentul cod a fost aprobat în şedinţa Senatului USAMVCN din data de 29.03.2019.

 

RECTOR,                                                PREȘEDINTE INTERIMAR SENAT,

Prof. univ. dr. Cornel CĂTOI                                 Prof. univ. dr. Viorel MITRE

 

VIZAT Oficiul juridic,

Cons. jr. Silvia MIHALI

Skip to content