Ierbarul Științific

Istoric și afiliere

Ierbarul Științific al USAMV Cluj-Napoca a fost înființat în 1904 fiind legat încă de la începuturile sale de activitatea catedrei de botanică care a funcționat în cadrul instituției și de Grădina Agro-Botanică a USAMV Cluj-Napoca (MOLDOVAN et SZABO, 1979; PAZMANY 1981; NYARADY 1982; SZABO 1983; STANA, 2004). 

În prezent Ierbarul Științific USAMV Cluj-Napoca, are înregistrate peste 30 000 de coli și specimene de ierbar, acest ierbar fiind listat în indexul internațional al ierbarelor științifice (Index Herbariorum), sub acronimul CLA http://sweetgum.nybg.org/science/ih/.

Importanța actuală

Importanța ierbarelor științifice se remarcă și în era modernă, prin necesitatea păstrării evidenței materiale a specimenelor botanice incluse în studii și cercetări științifice, pentru consultare.

Cum se obține un specimen de ierbar?

Un specimen de ierbar, este un material vegetal conservat uscat prin presare și se prezintă sub forma unei coli de ierbar. Specimenul trebuie să prezinte caracterele botanice care să permită identificarea taxonului (în principal a speciei); deci trebuie să fie constituit cel puțin din tulpină cu frunze și flori. Acestea trebuie să fie conservate în mod corespunzător astfel încât să se păstreze în special forma lor (nu sunt acceptabile specimene mototolite, rupte, rulate, mucegăite etc.). Dacă specimenul este conifer, ferigă, mușchi, ciupercă sau protist se presează cu formațiunile lor specifice de reproducere: conuri, sporofile, sporofiți, corpuri de fructificație etc. Dacă  în mod suplimentar sunt disponibile și alte organe vegetale atunci ele pot fi adăugate la coala de ierbar  dar nu pot înlocui existența părților obligatorii amintite explicit mai sus, pentru a se putea califica ca specimen de ierbar. Doar în cazuri speciale sunt absolut necesare astfel de organe suplimentare sau pot fi înlocuitoare ale florilor atunci când acestea nu sunt disponibile în momentul colectării pe itinerar în habitate naturale, însă acestea trebuie sa fie reprezentative pentru identificarea speciei, presupunând experiență în acest sens din partea colectorului.

Criterii pentru înregistrarea unei coli de ierbar

Pentru înregistrarea unui specimen de ierbar în cadrul ierbarului științific, acesta trebuie sa fie conservat sub formă de coală de ierbar respectând cerințele prezentate mai sus.

Odată cu trimiterea colii de ierbar, este absolut necesar să se pună la dispoziție informațiile care vor apare pe eticheta acesteia și fără de care coala de ierbar nu are valoare științifică.

De acuratețea informațiilor este responsabil colectorul care este specificat pe etichetă, dar vor fi atent verificate și de personalul ierbarului.

Ce informații conține eticheta unei coli de ierbar?

Informațiile de mai jos trebuie să însoțească specimenul de ierbar și se vor regăsi pe eticheta colii de ierbar.

Species: denumirea științifică (cu autorii ei)

Coll.: numele persoanei/persoanelor care au colectat și au conservat specimenul

Date:  data colectării specimenului

Det.: numele persoanei/persoanelor care au identificat/determinat taxonul (în principal specia)

Loc.: locația efectivă de unde a fost colectat specimenul pentru ierbar, specificându-se localitatea cea mai apropiată, țara, coordonate GPS exacte ale locației colectării și verificabile prin google maps: https://www.google.com/maps (coordonatele GPS exacte vor rămâne în bazele de date ale ierbarului și nu vor fi făcute publice pe internet), tipul de habitat (pădure/pajiște/teren arabil/grădină privată sau publică/parc/gazon etc.).

Dacă este vorba de un specimen cultivat și există informații cu privire la proveniența acelui eșantion (din habitat natural, pepiniere, comerț, grădini botanice etc.), atunci este necesară adăugarea acestei a doua locații suplimentare în rubrica de mai jos (următoare):

Known origin: pentru proveniența cunoscută se menționează încă odată ceea ce se cunoaște din: localitatea cea mai apropiată, țara, coordonate GPS exacte ale locației de unde provine eșantionul, verificabile prin google maps: https://www.google.com/maps (coordonatele GPS exacte vor rămâne în bazele de date ale ierbarului și nu vor fi făcute publice pe internet), tipul de habitat (pădure/pajiște/teren arabil/grădină/parc/gazon etc.).

Orice alte informații suplimentare utile pentru studiul științific al specimenului de ierbar se adaugă in rubrica următoare:

Observations: cuprinde informații precum: culoarea florilor dacă aceasta nu mai e vizibilă după conservare; miros; înălțimea și grosimea arborelui; prezența organelor care nu se pot presa, cum ar fi tuberculi, fructe cărnoase, caudex etc.

În mod suplimentar trebuie menționat și codul IPEN în cazul specimenelor provenite de la grădini botanice din rețeaua IPEN. Codul IPEN este un cod internațional de identificare a eșantioanelor cultivate în grădini botanice (https://www.bgci.org/our-work/inspiring-and-leading-people/policy-and-advocacy/access-and-benefit-sharing/the-international-plant-exchange-network/).

Mai jos este formularul standard în care se pot completa informațiile direct. (docx)

Acesta se trimite după completare, urmând a fi verificat, listat și atașat colii de ierbar.

Cum menționezi în lucrările științifice specimenele de ierbar?

După ce autorii primesc de la personalul ierbarului codurile unice de înregistrare atribuite fiecărui specimen depus la Ierbarul Științific al USAMV Cluj-Napoca, solicitanții pot să le utilizeze în publicațiile științifice. În cadrul manuscrisului/lucrării publicate se indică locul unde au fost depuse pentru păstrare specimenele de ierbar, care trebuie să fie conservate sub formă de coală de ierbar respectând cerințele prezentate mai sus și să fie reprezentative pentru materialul biologic care a fost utilizat în cercetarea respectivă. Exemplu pentru citare: “specimene de ierbar au fost depuse la Ierbarul Științific al USAMV Cluj-Napoca (CLA): Lactuca sativa var. capitata având codurile de vouchere 1000-1004, ….”, însemnând că  la Ierbarul Științific al USAMV Cluj-Napoca au fost depuse 4 coli de ierbar cu specimene de Lactuca sativa var. capitata utilizate în cercetările acelei  publicații. Prin aceasta, cercetătorii care doresc să consulte  materialul botanic care a stat la baza cercetării respective se pot adresa Ierbarului Științific USAMV Cluj-Napoca. Încurajăm solicitanții să parcurgă cu atenție cerințele publicațiilor cărora ei se adresează pentru publicare, autorii fiind singurii responsabili pentru respectarea eticii științifice și utilizarea corectă a codurilor furnizate. În acest sens, Ierbarul Științific USAMV Cluj-Napoca nu este răspunzător direct pentru modul cum autorii utilizează ulterior codurile voucher, dar personalul este la dispoziția autorilor pentru întrebări și nelămuriri. 

Contact

 Conferențiar univ. dr. Stoie Andrei

plantrecords.agrobot@usamvcluj.ro

Bibliografie

 STANA, D. (2004). Herbarium collections and genetic resource documentation at the University of Agricultural Science and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Bulletin USAMV-CN, 60, 197-198.

 SZABO, A. T. (1983).  Herbarium collections and genetic resource documentation at the Agronomy Institute Cluj-Napoca. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca, 13(1), 67–70. https://doi.org/10.15835/nbha131174

 NYARADY, A. (1982). Contributors to the Agrobotanical Garden. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca, 12(1), 55–58. https://doi.org/10.15835/nbha121153

 PAZMANY, D. (1981). Retired contributors of the agrobotanical garden. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca, 11(1), 95–98. https://doi.org/10.15835/nbha11151

 MOLDOVAN, I., & SZABO, A. T. (1979). The agrobotanical garden of the Agronomy Institute “Dr. Petru Groza”. Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca, 10(1), 45–52. https://doi.org/10.15835/nbha101120

https://www.bgci.org/our-work/inspiring-and-leading-people/policy-and-advocacy/access-and-benefit-sharing/the-international-plant-exchange-network/

https://www.google.com/maps

Formular Ierbar

 

Skip to content